Trupa Revers

Ma bucur foarte mult ca Biserica Faclia organizeaza in fiecare luna cate un concert cu artisti din Romania.  Duminica seara am avut placerea de a asista la un concert al trupei Revers, o trupa din Baia-Mare care inceput proiectul muzical in 2012.  Stitlul pe care il abordeaza merge pe directia celor de la U2 , asta dupa  prima aparenta. Oricum imi place ca au luat initiativa si au format aceasta trupa si cel mai mult admir la ei ca au iesit cu creatii propii. Trupe ca acestea vor schimba abordarea muzicala in sfera crestina din outdoor, fiind catalizatoare pentru noua generatie care cauta ceva care sa-i reprezinte.

 Liviu zicea la inceput ca clujenii sunt critici, sau foarte critici. Factorul care determina clujenii sa fie critici e faptul ca exista o cultura muzicala mai avansata care duce la pretentii mai mari. Bogdan Hui spunea ca alt factor care determina clujenii sa fie mai critici e din cauza ca orasul e unul universitar. Eu cred ca din cauza asta foarte multi tineri sunt mai deschisi la minte si pot percepe mult mai bine sound-ul, mesajul sau chiar brand-ul care formeaza o trupa. Oricum branding-ul unei trupe crestine nu se poate realiza foarte usor din cauza resurselor limitate, si ma refer la timp, resurse financiare, staff, tonalitate, directia muzicala si a mesajului, etc. Oricum in timp se pot realiza multe lucruri.

Revenind la trupa Revers, am observat si eu unele scapari. Daca vor citi acest articol sper sa nu se supere, ci sa lucreze in continuare la partile care trebuie imbunatatite.  Primul lucru care mi-a sarit in fata e faptul ca nu au un target bine stabilit. Poti canta pentru toata lumea, dar nu toata lumea e deschisa la astfel de piese muziale din sfera rock-ului. Asadar trebuie stabilit targetul, altfel e ca si cum ai fugi dupa toti iepurii pentru ca vrei sa-i prinzi pe toti. Dar ajungi sa nu prinzi niciunul. Asadar stabileste-ti „iepurele ” dupa care vrei sa alergi si ai mai multe sanse sa-l prinzi. Iarasi nu e foarte bine sa te scuzi ca nu te-ai pregatit cu alte melodii ci doar cu acelea pe care le-ai cantat. O trupa profesionista tot timpul e pregatita pentru orice situatie, fie ca nu are track-uri, metronom, sau inginer de sunet. Oricum trupele in general au tendinta sa dea vina pe alti factori daca ceva nu iasa bine. Hai sa nu mai dam vina pe tehnologie sau alte lucruri ci sa facem performanta cu ce avem. Si inca o chestie. Daca publicul cere inca o melodie, e mai bine sa nu te scoti ca nu te-ai pregatit, ci sa oferi melodia care a prins cel mai bine. Alt lucru e accentul prozaic care  trebuie sa fie mult mai definit. Ar mai fi multe de spus dar cred ca e de-ajuns pentru inceput dar inca un lucru vreau sa mentionez. Baieti trebuie sa va stabiliti o directie care sa aiba un punct la care sa vreti sa ajungeti. Numai bine va doresc si sa cresteti tot mai mult din toate punctele de vedere. DSVB!

 

1. Muzica și brandingul - 1.2.Componența muzicii

„Muzica este o lege morală, ea dă suflet universului

aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții,

viață și veselie tuturor lucrurilor, ea este esența ordinii

înalțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos.”

Platon

 

Elementele de bază care alcătuiesc muzica sunt: ritmul,  melodia, armonia, forma, calitățile expressive și timbrul.[1]  În continuare vom aprofunda aceste elemente cu ajutorul expertului în percepție muzicală Daniel J. Levitin[2] :



accesband.ro

Ritmul conține duratele notelor și modul în care se grupează în unități. Un exemplu e cântecul foarte cunoscut ”Alphabet Song” în care literele ABCDEFG conțin șase note și sunt egale ca durată, apoi la G se rămâne de două ori, apoi la HIJK sunt tot note egale, iar LMNO sunt cantate la jumătate de durată iar pe P se stă mai lung .

Melodia conține înălțimile cântate succesiv și reprezintă partea principală dintr-o piesă muzicală. În muzica independentă exista un lead (sunet principal) vocal sau instrumental care conduce piesa. Compozitorii de muzică clasică folosesc melodia principală sau chiar o temă muzicală  pentru a crea variațiuni pe care apoi  le pun în diferite forme. 

Armonia conține înaltimile tonale cântate simultan și relația dintre acestea și  contextele tonale care stabilesc ceea ce va urma într-o melodie. Armonia o putem auzi în background-ul unei piese și ea  este cea care susține melodia.

Forma conține arhitectura piesei muzicale.

Calitățile expresive  conțin: dinamica, tempoul sau ritmul piesei și  conturul care arată dacă notele merg în sus sau în jos .

Timbrul conține culoarea sunetului și deosebește o voce de alta, un instrument de altul sau chiar sunetul produs de același instrument din registrul de jos în registrul acut.

El mai adaugă la aceste principale forme ale muzicii și:

-          tonul și înălțimea tonală, elemente  caracterizate prin nota pe care o auzim cum ar fi un Fa#

-          conturul piesei ,care arată notele ce  merg în sus sau în jos

-          intensitatea sonoră măsurată în decibeli, notată cu  „<” și ” >”” si având pe partitură notațiile :pianissimo, piano, mezzo-piano, mezzo-forte, forte, fortissimo și sforzando

-          reverberația,  ne ajută să percepem sunetele și distanța de la care acestea sunt transmise

-          măsura, ne ajută să deosebim o melodie de vals cântată în 3/4 ,de un marș grupat în 2/4 sau 4/4 și este concepută de creier datorită ritmului și intensității ;

-          cheia, descrie ierarhia tonurilor și diferă de la o persoană la alta, datorită faptului că fiecare persoană are preferințe proprii în ce priveste stilurile și limbajele muzicale, și de asemenea  percepția pe care  fiecare o are față de muzică. 

Potrivit lui Daniel J. Levitin[3]  înălțimea tonală pe care o percepem, e un fapt psihologic coexistent doar în mintea noastră, deoarece undele sonore nu au înălțimi tonale. Ca să ajungem să percepem înălțimea tonală așa cum e ea, trebuie ca undele sonore să lovească timpanul și pavilionul, astfel declașându-se o succesiune de acțiuni mecanice și neurochimice care conduc la o imagine mentală internă. Urechea noastră poate percepe doar sunetele cuprinse între 20 Hz și 20 000 HZ.  Astfel o voce masculină ajunge la aproximativ 110 Hz iar cea feminină la 220 Hz. Ca să poată sparge un pahar de sticlă, o sopranistă are nevoie de 1000 Hz. Noi, oamenii percem înălțimile tonale deoarece celulele ciliate din membrana bazilară a urechii reacționează la banda de fregvențe, decșansând impulsuri.

 

---

[1] Susan Strohschein; Maria Magdalena Gherasim, Editura Jubilate, Oradea, 2006, p. 11.

[2] Daniel J. Levitin. Creierul nostru muzical. Știința unei eterne obsesii.București, Humanitas, 2010, pp.20-23.

[3] Daniel J. Levitin. Creierul nostru muzical. Știința unei eterne obsesii.București, Humanitas, 2010, pp.28-32

1. Muzica și brandingul - 1.1. Ce este muzica?

Muzica este o lege morala, ea da suflet universului,

aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții,

viața și veselie tuturor lucrurilor, ea este esența ordinii,

înalțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos.

Platon

 
 

Sunt mulți cei ce au încercat să definească muzica și au făcut-o foarte bine, dar muzica este atât de diversificată și cuprinde atâtea elemente încât fiecare meloman sau ascultător de muzică poate să ofere o definiție care să completeze multele definiții care au fost date de-a lungul timpului.

Printre cei care au definit muzica îi putem aminti pe cațiva :[1] filozoful francez, J.-J. Rousseau afirma că  „Muzica este arta de a combina sunetele în mod plăcut urechii”, muzicologul francez Jules Combarieu spunea   că muzica este „arta de a gândi cu sunete”  iar esteticianului vienez Ed. Hanslick  vede în muzică doar un „joc de sunete”.

            În ultima perioadă tot mai mulți oameni de știință fac unele conexiuni între muzică și domeniul lor (matematică, fizică, arte plastice, medicină, psihologie, comunicare etc.). Astfel fiecare încercă să dea câte o definiție care să lege cumva muzica de acea profesie.

Profesorul doctor docent Andrei Athanasiu afirma în cartea scrisă de el, Muzica și medicina[2], că: “...muzica și medicina sunt două vase comunicante, medicina fiind permeabilă la muzică, iar muzica arătând o tendință de încorporare în totalitatea psihosomatică a individualității.” și “muzica este arta cea mai comunicativă, care permite traducerea trăirii omenești fără a o descrie, întrucât este un limbaj universal.”

Mihai Dinu[3] spune ca dintre  sistemele  de comunicare non-verbală, muzica este cel mai complex sistem și  mesajul ei se adresează zonelor intime și profunde ale ființei interioare.

---

[1] George Pascu; Melania Boțocan. Carte de istoria a muzicii, Iasi, Editura Vasiliana’98, 2003, p. 7.

[2] Andrei Athanasiu, Muzică și medicină, Homo Musicalis,București, Minerva, 2003, pp. 3-4.

[3] Mihai Dinu, Comunicarea repere fundamentale, Ediția a II-a, Editura Algos, București, 2007, p. 247.

feedback Quo-Vadis

...asa ca m-am gandit sa scriu un feed-back in legatura cu festivalul ce a avut loc sambata 26 mai 2012. As vrea sa scriu cateva impresii scurte din trei puncte de vedere: cel al spectatorului, cel al participantului impreuna cu trupa ACCES si cel al unui viitor om al comunicarii.

Ca si spectator m-am simtit foarte bine in atmosfera creata de organizatori, trupe si oamenii prezenti pe scena, care au reusit sa imi trezeasca interesul si sa imi capteze atentia si sa ma faca sa fiu atent la ce se petrece. Si cum zicea o tipa din public, venita din alta tara: "E mai frumos la festivalul acesta pentru ca e ca la Hollywood" (ceva de genul). Un plus al festivalului e ca Dumnezeu nu a fost uitat  si i s-au recunoscut meritele fara de care nici unul dintre cei de pe scena, organizatori sau din public nu ar fi ajuns la acest festival.

 Ca si artist, mi-a parut bine ca am putut duce mesajul trupei in care cant la un public foarte divers si mi-a placut ca publicul nu a stat pasiv ci a reactionat oferind un feed-back pozitiv (cel putin asa am observat). Mi-a placut mult ca am putut relationa cu alti artisti si personalitati din diferite medii fie online fie offline.
Un eveniment de asa anvergura ar trebui organizat in fiecare an. Dar binenteles e nevoie de diferite resurse, fie materiale, spirituale, financiare, etc. si de implicarea publicului. Din punct de vedere organizatoric pot spune ca a fost peste asteptari. Chiar daca au fost mici probleme, ele sau rezolvat.

Si daca le luam pe cele bune, sa le luam si pe cele rele. Ce mi-a placut e ca juriul la unele sectiuni a reusit sa analizeze trupele si artistii participanti si sa vada elementele care ajuta trupa sau artistul sa ajunga la performanta, dar ce nu mi-a placut e ca la unele sectiuni, lipsa de profesionalism a fost foarte vizibila. Poti fi profesionist intr-un domeniu sau o ramura a unui domeniu, dar nu in toate. Probabil ca trebuia ca juriul sa fie mai diversificat. Au fost trupe sau solisti care chiar meritau sa li se fi recunoscut performantele. Si voturile publicului au avut influenta si probabil ca si asta a avut un efect neasteptat, la mine cel putin. Eu as sugera ca pe viitor sa fie premiul publicului, si premiul juriului, doar asa se poate recunoaste valoarea adevarata a cuiva. Oricum din greseli invatam si eu cred si sper ca la urmatoarea editie, nominalizarile sa fie mai la obiect, castigatorii sectiunilor nominalizate sa fie alesi dupa meritele si performantele lor si  dupa o analiza mai buna.

De ce nu e in ton cu festivalul Quo-Vadis sectiunea „Cel mai bun website”?

Prima data cand am vazut aceasta sectiune, ma intrebam: „care e legatura cu muzica, deoarece este un festival de muzica?”. Totusi exista o legatura, dar este o legatura cu doar un element care formeaza imaginea unei trupe care intr-un final ajunge sa devina un brand. Aceste elemente transmnit un mesaj, o tonalitate, o identitate, etc. care definesc si caracterizeaza o trupa.


Pentru a se lega mai bine de tonalitatea festivalului, aceasta sectiune trebuia sa fie redenumita in „Cea mai buna imagine a unei trupe sau a unui artist”. Oricum pentru ca websitul face parte din imaginea unei trupe, trebuie pus accentul si pe acesta.

Aproape toate trupele si-au facut o imagine reprezentativa si cu informatii care trebuie sa apara intr-un site. Trupa The Marker a iesit din ”multime”, abordand o tonalitate neconventionala, Skydive abordeaza o tonalitate mai „de epoca”, trupa Acces merge spre gotic, Teodora Popescu si-a ales o imagie mai soft. In mare fiecare trupa a incercat sa impleteasca stilul de muzica cu imaginea transimsa de stilul abordat. Informatia are un rol foarte important intr-un website, dar din pacate nu e prezenta in totalitate. Pot spune ca situl reprezinta cartea de indentitate a unei trupe, iar aici trebuie sa gasesti tot ce tine de trupa, chiar si povestea din spatele „cortinei”. Am observat la unele websituri ca lasa ca playlist-ul sa fie pornit o data ce accesezi pagina. Lucrul acesta poate fi enervant daca nu vrei sa asculti melodia care ruleaza si nu gasesti butonul de oprire. Dar in publicitate, difuzarea unei melodii sau a unei teme muzicale  pe site, are efecte pozitive. Ca sa inchei, imi dau cu parerea si spun ca trupa Skydive are websitul cel mai dezvoltat si cu elemente definitorii care reprezinta imaginea lor.

Cea mai buna piesa la festivalul Quo-Vadis

Cea mai buna piesa ar cuprinde, cred eu, toate piesele deoarece sa depus multa munca, mult efort si ceva buget care din pacate la noi in muzica crestina nu prea e prezent (cel putin la artistii care incearca sa abordeze un stil mai independent, necomercial) pentru a fi realizate. Dar nu putem spune ca toate piesele sun foarte bune din punct de vedere tehnic. Binenteles sunt criterii dupa care poti constata daca o melodie merita sau nu sa fie promovata sau, cum e cazul de fata, sa fie aleasa ca fiind cea mai buna piesa. Nu rebuie sa uitam mesajul pe care il transmite si care trebuie sa fie potrivit cu elementele ce construiesc structura melodiei si care transmit un semnal catre ascultator, facand-ul sa intre in acea stare pe care interpretul doreste sa o transmita. Eu cred ca stim cu totii care sunt acele stari sufletesti ce provoaca fie sentimente negative, fie pozitive.

Trupa The Marker –If you didn`t love me reuseste sa pastreze o instrumentatie mai soft care ajuta auditoriul sa fie mai atent la mesaj. Acest lucru transmite si o senzatie de relaxare de care avem cu totii nevoie. In ultima parte a melodiei trupa intensifica sunetul cu ajutorul instrumentelor, oferind senzatia de desteptare asupra ascultatorului, pregatind si provocand accentuarea mesajului mai puternic. Desi din punct de vedere structural-instrumental melodia se califica pentru o astfel de nominalizare, nu putem spune ca trebuia sa participe la acest festival deoarece trupa nu se catalogeaza ca fiind o trupa de muzica crestina iar mesajul se indreapta spre doua constante.

Piesa muzicala interpretata de Chris-Tu Esti, ne ofera o tonalitate care oscileaza de la senzatia de bucurie spre cea de tristete. Poate trebuia ca accentul prozaic pe care il are textul sa fie mai bine accentuat si mai convingator pentru a fi mai de impact asupra celui care asculta. Totusi reuseste sa ajunga la inima auditoriului prin mesajul consistent pe care il are.

Melodia Ingenunchez cantata de Alin Timofte Band are doua variante. Dezavantajul selectarii uneia sintre ele la aceasta sectiune e ca nu ni se transmite care din variante a fost nominalizata. Daca ar fi sa aleg varianta nominalizata, as alege-o pe prima deoarece reprezinta mult mai bine mesajul pe care trupa il transmite si se potriveste cu starea pe care solistul o traieste and canta.

Truypa Skydive reuseste sa transmita prin mesajul, structura si tonalitatea melodiei Gloria energia si spiritul sarbatorilor de iarna. Putem chiar spune ca este o noutate in muzica crestina contemporana prin faptul ca aduce o noua abordare a muzicii si a stilului muzical, lucru de care cam la toti le este frica sa-l facem pentru a nu esua. Trebuie doar sa vrei si sa crezi ca cea ce faci vine de sus. Si accentul prozaic e foarte prezent oferind un impact mai mare asupra ascultatorului.

Ce imi place al piesa lui Sunny-Tu esti rege ofera un lucru pe care tot mai putine trupe si artisti il fac. Aceala de a oferi o melodie cu instrumente acustice fara a folosi alte instrumente amplificate. La fel si mesajul e obiectiv si se potriveste intr-un context de inchinare si de contemplare, intr-o stare mai linistita.

Melodia Aleluia interpretata de Adi Hentea se distinge de toate celelalte melodii prin faptul ca abrordeaza un alt stil de muzica. Cu fiecare parte la care se trece, piesa incepe sa se intensifice si sa ii fie adaugate elemente sonore care se contopesc foarte bine cu mesajul transmis.

Piesa de la ParadigmA Follow me nu prea caracterizeaza stilul de muzica pe care trupa il abordeaza. Desi face o trecere de la stilul lor independent spr cel comercial, reusesc prin aceasta melodie sa cucereasca fanii nedezamagindu-i nici de data asta. Dar la fel ca la trupa The Marker mesaju are mai multe directii directii, fara a avea un target bine definit.

Dupa parerea mea cea mai buna piesa care ar putea castiga aceasta sectiune este a trupei Alin Timofte Band, prima varianta deoarece in aceasta piesa gasim toate elementele care alcatuiesc o melodie.

Sectiunea controversata de muzica traditionala la festivalul Quo-vadis

Pentru a putea sti daca artistii au fost nominalizati corect la sectiunea cel mai bun proiect de muzica traditionala, trebuie mai intai sa ascultam piesele artistilor, sa vedem ce stil de muzica abordeaza si apoi sa facem o comparatie intre marii artisti de muzica traditionala pe care ii are romania si muzica celor nominalizati. Probabil cine i-a nominalizat sa gandit la muzica traditionala crestina de mai demult (ma refer la melodiile pe care strabunicii si bunicii nostrii le cantau pe vremea lor). Dar tot ar fi o problema deoarece in acest caz putem vorbi de cover-uri sau de melodii interpretate si ca rezultat trebuie formata o sectiune noua.
Parerea mea e ca stilul pe care il abordeaza artistii de al aceasta sectiune se apropie si are mai multe influente din muzica usoara romaneasca, desi nu putem vorbi de o identitate muzicala cat de cat curata.

Prima data cand am vazut sectiunea la cel mai bun proiect de muzica traditionala, ma asteptam sa vad artisti care au totusi cel putin influente din muzica traditionala romaneasca. Un exemplu foarte cunoscut este  Ileana din Valcele  care pastreaza spiritul muzicii noastre traditionale sau populare, cum mai e cunoscuta, si este un promotor si un exemplu pentru noi unul fiecare, de iubire nationalista si pastrare a traditiei muzicii romanesti. Binenteles mai sunt foarte multi artisti crestini care abordeaza acest stil de muzica si eu personal ii respect foarte mult deoarece ca si romani nu trebuie sa uitam radacinile muzicii noastre si ce ne reprezinta la nivel national in domeniul muzicii.

Oricum artistii au fost nominalizati, ei fiind Catalin & Ramona Lup, Alin & Emima Timofte, Speranta si prietenii si  Ema Repede, iar juriul si publicul trebuie sa aleaga un castigator la aceasta sectiune iar trupa care se apropie cel mai mult de muzica traditionala,dupa  parerea mea este ansamblul  Speranta si Prietenii.